biel lant a Messe a...

Aquileia (GO), 17 Luglio 2016
Basilica di Santa Maria Assunta

Messe di Avôt del Friûl
pai Sants Ermacure e Fortunât
Presiedude da
Pre Federico Grosso, compagnade dai cjants de Assemblee
guidâde da Pre Giuseppe Cargnello e Pre Romano Michelotti cun t'un preseât supuârt organistic...

CJANT DI ENTRADE


Sù, fâsti dongje, int di Sant Ermacure, al to pastor e a Fortunât rivolziti,
ai testemonis, che tu sâs in glorie, parcè che pe lôr fede a àn dât la vite.
Achì passarin, come vint in furie, popui ruviei di brame e di tristerie,
ma tu âs viodût te dì de gran miserie, il segno che il Signôr no ti bandone.
Gjolt, Aquilee, Diu ti da la glorie, che, fruçonâts i mûrs de tô supierbie,
cence des armis cjantistu vitorie pai tiei nemîs clamâts a jessi fradis!
Chi l'om furlan e chel da la Slovenie e il todesc a cirin amicizie
e, tant diviers, a cjatin une patrie, che e à tai martars dute la sô fuarce.
Chi la semence de Furlane Glesie, di Redenzion e puartave lis primiziis
e tal martiri si viestì di glorie, sfidant a muart la prepotence umane.
Laudât Idiu, Trinitât santissime, Pari, cul Fi, a pâr cul unic Spiritu,
che al sielç i debui, cun dissen di gracie, par palesâ tal mont la sô potence. Amen



TAL NON DAL PARI...


...la Liturgje da Peraule e...
cjant dal Vanseli...



In chê volte, Gjesù al disè ai siei dissepui: «Cuant che o sintarês a fevelâ di vueris e di rivoluzions, no stait a vê pôre.
Di fat chestis robis a scuegnin sucedi, ma nol vûl dî che subit dopo e sarà la fin».
Alore ur diseve: «Un popul al jevarà cuintri di un altri popul e un ream cuintri di un altri ream. A saran
pardut taramots, miseriis e pestilencis; a saran ancje spiêi di fâ spavent e grancj segnâi dal cîl.
Ma prin di dut chest, us cjaparan cu la fuarce e us perseguitaran, consegnantjus tes sinagoghis e tes presons,
strissinantjus denant dai lôr rês e dai lôr governadôrs, par colpe dal gno non. In chê volte o varês ocasion di
dâmi testemoneance. Us siguri che no vês di bacilâ par chel che o disarês par parâsi; jo in persone us
darai lengaç e sapience, di mût che i vuestris nemîs no podaran ni tignîus teste ni rispuindius. O sarês
tradîts parfin dai gjenitôrs e dai fradis, dai parincj e dai amîs, e une vore di vualtris a saran copâts; o sarês
odeâts di ducj par colpe dal gno non. Cun dut a chel, nancje un cjaveli dal vuestri cjâf nol larà pierdût. O
salvarês lis vuestris animis cul tignî dûr». Peraule dal Signôr. R. La laut a ti, o Crist.

 
...pre Federico durant la predicje cjapât di dongje e di lontan...

...ancje cun chistis zoomadis dal font de glesie...


...une panoramiche viars la navade di man zampe...


...la Cerimonie a le Liturgjie Eucaristiche fintramai al Pari Nestri...


...durante la confusion che si è creade a le Comunion, disobedînt a lis racomandazions ricevudis prin de Messe,
mi soi puartât da che altre bande de navade par continuà e completà il miò lavôr... tant al sarà dificil che jo o torni ad Aquilee...


...viars la fin de Messe, pre Roberto Bertossi al 'a relazionât su lis utimis nuvitâs riguardant Glesie Furlane...



         
...Benedizion e cjant finâl...

          Tornâ a Aquilee al vûl dî tornâ li di mê mari e sintî il bon odôr de mê tiere. Nissun intal passâ dai agns nol rive te cjase de mari cence vê il propi cûr sglonf di memoriis, di vite e di afiets e nissun al dismentee i odôrs e i colôrs des stagjons che di piçul in sù al à nulît e cjalât.
          Vuê, usgnot, viodi i mosaics, cjaminâ sot i arcs des colonis, sentâsi par contemplâ i spazis fra l'ombre e la lûs de Basiliche, al è come sintîmi strenzût di une mari, al è poiâ i pîts intal fresc di un biel prât, scuvierzi un cjanton segret e vitâl di me stes.
          Culì l'anime nestre si cuiete e e devente lizere, culì la memorie si piert tai secui passâts, culì vuê si cjate la pâs e te pâs al rinàs l'avignî. Sì, cheste glesie e je come une Bibie che e comprent dute la storie, sacre, sante, incjarnade dal nestri Friûl. Culì, come te Bibie, al svualampe il Spirtu Sant.
          Nol è tragjic il timp che o vivìn; Aquilee ind à viodûts une vore di piês; al è forsit un timp li che la fin e
il principi, gnot e dì, scûr e lûs cuasi si tocjin. A son vonde argoments par dî che il Friûl al finìs, a son vonde motîfs par dî che murint al rivîf. Sore di nô o podìn tant vaî che sperâ. Forsit a son agns come un grant arc
di S. Marc, come il passaç dal Mâr Ros. O sin furtunâts, o sin fra passât e avignî, o assistìn a un travai. Stant culì in cheste glesie, mi plâs ricuardâ la peraule di Crist: “La femine, cuant che e parturìs, e je avilide parcè che e je rivade la sô ore. Ma cuant che e à parturît un frut, no s'impense nancje plui di trop che e à patît, par vie de contentece che al è nassût un om” (Zn 16,21). Il nestri moment al è grant, al è propit cussì. 
          Al dîs Gjesù tal Vanzeli: “Chel che al semene al è diferent di chel che al sesele. Jo us ai mandâts a seselâ ce che no vês fadiât; altris a an fadiât e vualtris o vês cjapât il lôr puest te fadie” (Zn 4,37-38). E je la nestre mission. Ma al zonte il Signôr: “Alçait i vuestris vôi e cjalait i cjamps: a son palomps par seselâ” (Zn 4,35). Il ben ancje vuê al vinç sore il mâl.
          Usgnot, pôcs o tancj, o ringraciìn Idiu di cjatâsi insieme te nestre Basiliche mari pal avôt dai Sants Ermacure e Furtunât; doman, o continuarìn a lavorâ cun fiducie te culture e te societât, te glesie e te spirtualitât, tai paîs e framieç dai plui piçui, pe nestre identitât di popul furlan e pal nestri avignî di cristians tal spirt di Aquilee.
          Lavorìn fra umiltât e passion, competence, sacrifici e pazience, e dut al frutularà pal ben dal Friûl. Stin serens parcè che ancje culì: “Il ream di Diu al è propit cussì: come un om che al à butade la semence tal teren, e po al duâr e al vegle, di dì e di gnot, intant che la semence e bute fûr e e cjape pît cence che nancje lui nol sepi cemût. Il teren al bute dibessôl prime jerbe, po spî e po tal spî il forment sglonf. Cuant che po il prodot al è madûr, si spessee a meti man a la sesule parcè che e je rivade l'ore di seselâ” (Mc 4,26-29). Cjalant cheste glesie, pensant a Aquilee l'anime e polse come frut intai braçs di une mari, e l'afiet al florìs tai valôrs e tal biel che la tiere mari nus dà.
                                                                       Glesie Furlane


-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Aquileia, 17 Luglio 2016
Messe di Avôt del Friûl pai Sants Ermacure e Fortunât
Presiedude da
Pre Federico Grosso, compagnade dai cjants de Assemblee
guidâde da Pre Giuseppe Cargnello e Pre Romano Michelotti
 

01 3.13 CJANTE DI SANTE ERMACURE
02 0.53 TAL NON DAL PARI...
03 1.02

SIGNÔR, VE DÛL DI NÔ

04 2.47 GLORIE A DIU
05 2.53 PRIME LETURE (Sloven)
06 3.42 SALM RESPONSORIÂL
07 1.20 SECONDE LETURE (Todesc)
08 1.13 CJANT AL VANZELI
09 3.21 VANZELI (Cjantât)
10 9.33 PREDICJE (Pre Federico Grosso)
11 1.11 SIMBUL DI AQUILEE
12 2.12 IL SANC DAI MARTARS
13 1.10 PREJERIS SU LIS UFIERTIS
14 1.17 SANT
15 1.47 PREJERIS
16 1.28 PARI NÊSTRI
17 1.10 AGNEL DI DIU
18 3.09 VEGNÎT A CENE
19 8.37 INTERVENT DI SALÛT (Pre Roberto Bertossi)
20 0.55 BENEDIZION
21 2.12 CJANT DI CUMIÂT
22 1.42 FINÂL DI ORGANO

...ancje se il miò lavôr nol interesserà a nissun,
o 'ai dividût cjants, prejeris e intervents al microfono,
par podî meti insieme un CD a ricuârt di chiste Messe...

...domandi perdon pal miò furlan... pûar...