Aquileia (GO), 17 Luglio 2016
Basilica di Santa Maria Assunta

Messe di Avôt del Friûl
pai Sants Ermacure e Fortunât
Presiedude da
Pre Federico Grosso,
compagnade dai cjants de Assemblee
guidâde da Pre Giuseppe Cargnello e Pre Romano Michelotti cun t'un
preseât supuârt
organistic...
CJANT DI ENTRADE


Sù, fâsti dongje, int di Sant
Ermacure, al to pastor e a Fortunât rivolziti,
ai testemonis, che tu sâs in glorie, parcè che pe lôr fede a àn dât
la vite.
Achì passarin, come vint in furie, popui ruviei di brame e di
tristerie,
ma tu âs viodût te dì de gran miserie, il segno che il Signôr no ti
bandone.
Gjolt, Aquilee, Diu ti da la glorie, che, fruçonâts i mûrs de tô
supierbie,
cence des armis cjantistu vitorie pai tiei nemîs clamâts a jessi
fradis!
Chi l'om furlan e chel da la Slovenie e il todesc a cirin amicizie
e, tant diviers, a cjatin une patrie, che e à tai martars dute la sô
fuarce.
Chi la semence de Furlane Glesie, di Redenzion e puartave lis
primiziis
e tal martiri si viestì di glorie, sfidant a muart la prepotence
umane.
Laudât Idiu, Trinitât santissime, Pari, cul Fi, a pâr cul unic
Spiritu,
che al sielç i debui, cun dissen di gracie, par palesâ tal mont la
sô potence. Amen


TAL NON DAL PARI...

...la Liturgje da Peraule e...
cjant dal Vanseli...


In chê volte, Gjesù al disè ai siei dissepui: «Cuant
che o sintarês a fevelâ di vueris e di rivoluzions, no stait
a vê pôre.
Di fat chestis robis a scuegnin sucedi, ma nol vûl dî che
subit dopo e sarà la fin».
Alore ur diseve: «Un popul al jevarà cuintri di un altri popul e un
ream cuintri di un altri ream. A saran
pardut taramots, miseriis e pestilencis; a saran ancje spiêi di fâ
spavent e grancj segnâi dal cîl.
Ma prin di
dut chest, us cjaparan cu la fuarce e us perseguitaran,
consegnantjus tes sinagoghis e tes presons,
strissinantjus
denant dai lôr rês e dai lôr governadôrs, par colpe dal gno non. In
chê volte o varês ocasion di
dâmi testemoneance. Us siguri che no vês di bacilâ par chel che o
disarês par parâsi; jo in persone us
darai lengaç e sapience, di mût che i vuestris nemîs no podaran ni
tignîus teste ni rispuindius. O sarês
tradîts parfin dai gjenitôrs e dai fradis, dai parincj e dai amîs, e
une vore di vualtris a saran copâts; o sarês
odeâts di ducj par colpe dal gno non. Cun dut a chel, nancje un
cjaveli dal vuestri cjâf nol larà pierdût. O
salvarês lis vuestris animis cul tignî dûr». Peraule dal Signôr. R.
La laut a ti, o Crist.

...pre
Federico durant la predicje cjapât di dongje e di lontan...

...ancje cun chistis zoomadis dal font de glesie...

...une panoramiche viars la navade di man zampe...

...la Cerimonie a le Liturgjie Eucaristiche fintramai al Pari Nestri...

...durante la confusion che si è creade a le Comunion, disobedînt a
lis racomandazions ricevudis prin de Messe,
mi soi puartât da che altre bande de navade par continuà e completà
il miò lavôr... tant al sarà dificil che jo o torni ad Aquilee...

...viars la
fin de Messe, pre Roberto Bertossi al 'a relazionât su lis utimis
nuvitâs riguardant Glesie Furlane...



...Benedizion e
cjant finâl...
Tornâ a Aquilee al vûl dî tornâ li di mê mari e sintî il
bon odôr de mê tiere. Nissun intal passâ dai agns nol
rive te cjase de mari cence vê il propi cûr sglonf di
memoriis, di vite e di afiets e nissun al dismentee i
odôrs e i colôrs des stagjons che di piçul in sù al à
nulît e cjalât.
Vuê, usgnot, viodi i mosaics, cjaminâ sot i arcs des
colonis, sentâsi par contemplâ i spazis fra l'ombre e la
lûs de Basiliche, al è come sintîmi strenzût di une
mari, al è poiâ i pîts intal fresc di un biel prât,
scuvierzi un cjanton segret e vitâl di me stes.
Culì l'anime nestre si
cuiete e e devente lizere, culì la memorie si piert tai
secui passâts, culì vuê si cjate la pâs e te pâs al
rinàs l'avignî. Sì, cheste glesie e je come une Bibie
che e comprent dute la storie, sacre, sante, incjarnade
dal nestri Friûl. Culì, come te Bibie, al svualampe il
Spirtu Sant.
Nol è tragjic il timp che
o vivìn; Aquilee ind à viodûts une vore di piês; al è
forsit un timp li che la fin e
il principi, gnot e
dì, scûr e lûs cuasi si tocjin. A son vonde argoments
par dî che il Friûl al finìs, a son vonde motîfs par dî
che murint al rivîf. Sore di nô o podìn tant vaî che
sperâ. Forsit a son agns come un grant arc
di S. Marc, come il passaç dal Mâr Ros. O sin furtunâts,
o sin fra passât e avignî, o assistìn a un travai. Stant
culì in cheste glesie, mi plâs ricuardâ la peraule di
Crist: “La femine, cuant che e parturìs, e je avilide
parcè che e je rivade la sô ore. Ma cuant che e à
parturît un frut, no s'impense nancje plui di trop che e
à patît, par vie de contentece che al è nassût un om” (Zn
16,21). Il nestri moment al è grant, al è propit cussì.
Al dîs Gjesù tal Vanzeli:
“Chel che al semene al è diferent di chel che al sesele.
Jo us ai mandâts a seselâ ce che no vês fadiât; altris a
an fadiât e vualtris o vês cjapât il lôr puest te fadie”
(Zn 4,37-38). E je la nestre mission. Ma al zonte il
Signôr: “Alçait i vuestris vôi e cjalait i cjamps: a son
palomps par seselâ” (Zn 4,35). Il ben ancje vuê al vinç
sore il mâl.
Usgnot, pôcs o tancj, o
ringraciìn Idiu di cjatâsi insieme te nestre Basiliche
mari pal avôt dai Sants Ermacure e Furtunât; doman, o
continuarìn a lavorâ cun fiducie te culture e te
societât, te glesie e te spirtualitât, tai paîs e
framieç dai plui piçui, pe nestre identitât di popul
furlan e pal nestri avignî di cristians tal spirt di
Aquilee.
Lavorìn fra umiltât e
passion, competence, sacrifici e pazience, e dut al
frutularà pal ben dal Friûl. Stin serens parcè che ancje
culì: “Il ream di Diu al è propit cussì: come un om che
al à butade la semence tal teren, e po al duâr e al
vegle, di dì e di gnot, intant che la semence e bute fûr
e e cjape pît cence che nancje lui nol sepi cemût. Il
teren al bute dibessôl prime jerbe, po spî e po tal spî
il forment sglonf. Cuant che po il prodot al è madûr, si
spessee a meti man a la sesule parcè che e je rivade
l'ore di seselâ” (Mc 4,26-29). Cjalant cheste glesie,
pensant a Aquilee l'anime e polse come frut intai braçs
di une mari, e l'afiet al florìs tai valôrs e tal biel
che la tiere mari nus dà.
Glesie Furlane |
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Aquileia, 17 Luglio 2016
Messe di Avôt del Friûl pai Sants Ermacure e Fortunât
Presiedude da
Pre Federico Grosso,
compagnade dai cjants de Assemblee
guidâde da Pre Giuseppe Cargnello e Pre Romano Michelotti
|
01 |
3.13 |
CJANTE DI SANTE ERMACURE |
02 |
0.53 |
TAL NON DAL PARI... |
03 |
1.02 |
SIGNÔR, VE DÛL DI NÔ |
04 |
2.47 |
GLORIE A DIU |
05 |
2.53 |
PRIME LETURE (Sloven) |
06 |
3.42 |
SALM RESPONSORIÂL |
07 |
1.20 |
SECONDE LETURE (Todesc) |
08 |
1.13 |
CJANT AL VANZELI |
09 |
3.21 |
VANZELI (Cjantât) |
10 |
9.33 |
PREDICJE (Pre Federico Grosso) |
11 |
1.11 |
SIMBUL DI AQUILEE |
12 |
2.12 |
IL
SANC DAI MARTARS |
13 |
1.10 |
PREJERIS SU LIS UFIERTIS |
14 |
1.17 |
SANT |
15 |
1.47 |
PREJERIS |
16 |
1.28 |
PARI NÊSTRI |
17 |
1.10 |
AGNEL DI DIU |
18 |
3.09 |
VEGNÎT A CENE |
19 |
8.37 |
INTERVENT DI SALÛT (Pre Roberto Bertossi) |
20 |
0.55 |
BENEDIZION |
21 |
2.12 |
CJANT DI
CUMIÂT |
22 |
1.42 |
FINÂL DI ORGANO |
...ancje se il miò lavôr nol interesserà a nissun,
o 'ai dividût cjants, prejeris e intervents al microfono,
par podî meti insieme un CD a ricuârt di chiste Messe...
...domandi perdon
pal miò furlan... pûar...


|