ascoltato per voi

Carlino (UD), 23 Marzo 2012

Nel quadro dei festeggiamenti del 3 Aprile Fieste dal Friûl,
"Passion di Crist contade di Zuan"

 Gruppo Polifonico "Claudio Monteverdi" di Ruda
Direttore da
Matjaž Šček  - Voce recitante di Andrea Zuccolo


...alcuni momenti della Sacra rappresentazione...

          Francesco Corteccia, nassût a Areç tal 1502, al passà la plui grande part de sô vite a Florence. Al cuvierzè la incarghe di mestri di capele in "S. Lorenzo" e pe cort dai Medici. Autôr di doi volums di madrigâi e di diviersis racueltis di musiche sacre, al merete une atenzion particolâr par lis dôs "Passioni", chê di Zuan ( 1527) e chê di Matieu ( 1532), che a rapresentin i prins esemplis di passion-motet in Italie. I1 Corteccia al murì a Florence tal 1571.

          Inte "Passione secondo Giovanni" il musicist al a afìdât al côr virîl, spartît in cuatri vôs, lis "turbarum voces", ven a stai i intervents dal popul, dai soldâts e dai sorestants dai predis, intant che il storic, ven a stai la vôs che e recite, e presente il tesi dal Vanzeli inte "lingua fiorentina", in maniere che, come che dissal il Corteccia, la comprension dal popul e sei esate e imediade. La conte de Passion di Crist si disbardee in dôs direzions: la recitazion in lenghe volgâr e i intervents de sdrume in latin. In ocasion di cheste serade, rispientant lis intenzions dal Corteccia, il Grup Polifonic "Claudio Monteverdi" us propon la conte dal Vanseli in lenghe furlane. Intai moments impuartants la narazion evengjeliche e ven interote cun diviers responsoris gjavâts fur des "profeziis" e des "lamentazions" che a rapresentin, daûr des intenzions dal Corteccia, moments di "devota meditatione". Chescj inserts polifonics a son lis pagjinis plui ispiradis di dute la opare: in particolâr il comovent "Tristis est anima mea", il dramatic "Caligaverunt oculi mei" e il "Tenebrae factae sunt" che al è tignût come une opare mestre dal gjenar motetistic. Pe conclusion, daspò de muart di Crist, il côr al siere cul "Evengelium" che al è la conte de deposizion de crôs e dal sepuliment.


...resi ancor più intensi dalle letture in friulano di Andrea Zuccolo...

   La Passion di Crist contade di Zuan 

          CORO - Passio Domini Nostri Jesu Christi, secundum Joannem.    

          Leturis - In chê volte, Jesus cui siei dissepui al passà il riu Cèdron par jentrâ tun ort. Ma Jude, che lu tradive, al cognosseve chel puest ancje lui, za che al jere za stât alì cun Jesus e cui dissepui tantis voltis. Alore Jude, che al veve otignût dai Pontefiçs e dai Fariseis une companie di oms armâts, al rivà là cun lanternis e falis e armis. E Jesus, che al saveve ce che i sarès tocjât, si fasè indenant, e ur dissè: «Cui cirîso»?. Cussì i rispuinderin:
          CORO
-
Jesum Nazarenum!

           Leturis - Jesus i rispuindè: «O soi jo». E Jude, che lu tradive, al restave cun lôr. Come che i dissè «O soi jo», a lerin indaûr e a colarin par tiere. Alore i tornà di gnûf a domandà: «Cui cirîso?». E lôr:
          CORO - Jesum Nazarenum!

 
          Leturis - Al rispuindè Jesus: «Us ai dit che o soi jo; se o sês daûr a cirîmi me, lassait che i mei dissepui a ledin». Par jessi scoltât al dissè: «Di chei che tu mi âs dâts, non di ai pierdût nancje un». Ma Simon Pieri, che al veve il curtìs, lu tirà fûr e i taià la orele drete a un sierf dal Pontefiç. Il sierf al veve non Malco. I dissè duncje Jesus a Pieri:  «Poie vie chel curtìs te fodre! No varaio di bevi jo il cjalis che mi à dât gno Pari?». Alore la companie armade e il tribun cun ducj i ministris dai Judeus a cjaparin Jesus, e lu pearin, par puartâlu prin di dut denant di Anna, missêr di Caifa, che al jere Pontefiç chel an. E al jere stât propit Caifa che i veve dât chel consei ai Judeus: «Al è ben che al mueri un om sôl par dut il popul».
          CORO (meditazion prime) - Ecce vidimus eum non habentem speciem, neque decorem: aspectus ejus in eo non est: hic peccata nostra portavit, et pro nobis dolet: ipse autem vulneratus est propter iniquitates nostras: Cujus livore sanati sumus. Vere languores nostros ipse tulit, et dolores nostros ipse portavit.

          Leturis - Simon Pieri i leve daûr a Jesus, insiemit cuntun altri dissepul. E chest dissepul lu cognosseve ben il grant sacerdot; duncje al jentrà cun Jesus tal palaç dal Pontefiç. Pieri al restà di fûr invezit, su la puarte.
Alore al saltà fûr chel altri dissepul cognossût al grant sacerdot, i fevelà a la portinarie e al fasè jentrà Pieri. Ma la portinarie i dissè a Pieri: «E no sêstu ancje tu un dai dissepui di chest om?». E lui i rispuindè: «No che no soi!». Intant i sierfs e i ministris, che a vevin impiât il cjarbon parcè che al jere frêt, i stevin drets denant par scjaldâsi. E cun lôr al steve in pîts Pieri, a scjaldâsi. Il Pontefiç al interogà Jesus sui siei dissepui e su la sô dotrine. A lui i rispuindè Jesus: «Jo o ai fevelât sclet a ducj, e no ai mai dit nuie di scuindon; e alore ce âstu di interogâmi? Domande mai chei che mi àn sintût a fevelâ; cjo mo, chei a san ben dut ce che o ai dit». Ma, come che al veve finît di fevelâ, un dai ministris che a jerin culì i de un pataf e i dissè: «Cussì i rispuindistu al Pontefiç?». I rispuindè Jesus: «Se jo o ai fevelât mâl, tu sês di testemoni; ma se o ai fevelât ben, parcè mi dâstu?». Po Anna al mandà Jesus, peât, dal grant sacerdot Caifa. Intant Simon Pieri al restave in pîts, e si scjaldave. A lui i diserin:

          CORO
- Numquid et tu ex discipulis eius es?

          Leturis - Chel i dissè di no: «No che no soi un so dissepul! ». Ma un dai sierfs dal pontefiç, parint di chel che Pieri i veve taiade la orele, i dissè: «No ti aio viodût jo tal ort cun lui?». Alore Pieri al dissè di gnûf di no, e di colp al cjantà il gjal.
          CORO
(meditazion seconde) - Omnes amici mei dereliquerunt me, et prevaluerunt insidiantes mihi: tradidit me quem diligebam.

          Leturis - Intant a menarin Jesus de cjase di Caifa tal pretori. E jere buinore, e no jentrarin tal pretori, par no si contaminâsi, par podê mangjâ la Pasche. Alore al saltà fûr Pilât denant di lôr, e ur dissè: «Di ce acusaiso chest om?». I rispuinderin:
           CORO
- Si non esset hic malefactor, non tibi tradidissemus eum.

 08         Leturis - Ma a lôr ur dissè Pilât: «Cjapaitlu voaltris, e judicaitlu daûr de vuestre leç!». Alore i Judeus i diserin: 
          CORO
- Nobis non licet interficere quemquam.

          Leturis - Dut chest, par che la peraule di Jesus si compìs, e par che si svelàs di ce muart che al veve di murî.
         
CORO (meditazion tierce) - Tristis est anima mea usque ad mortem: sustinete hic, et vigilate mecum: nunc videbitis turbam, quae circumdabit me. Vos fugam capietis, et ego vadam immolari pro vobis. Ecce appropinquat hora, et filius hominis tradetur in manus peccatorum.

10          Leturis - Alore Pilât al jentrà da gnûf tal pretori, al clamà Jesus e i dissè: «Sêstu tu il Re dai Judeus?».
Jesus al rispuindè: «Tu lu disis tu di bessôl, o tal àno dite altris?». I rispuindè Pilât: «Seio judeu jo? La tô int e i pontefiçs ti an consegnât tes mês mans; ce âstu fat?». Alore i dissè Jesus: «Il gno ream nol è di chest mont. Se al fos, i mei ministris a daressin bataie di sigûr, par che no mi consegnin ai Judeus; ma il gno ream nol è di chi». Alore i domandà Pilât: «Alore, sêstu re o no? ». I rispuindè Jesus: «Tu lu âs dite tu: o soi re. O soi nassût par chest e par chest o soi vignût in chest mont, par testemoneâ la veretât. Cui che al starà de bande de veretât, al sintarà la mê vôs». I dissè Pilât: «Cuale ise la veretât?». E dopo di chestis peraulis, di gnûf Pilât al saltà fûr denant dai Judeus, e ur dissè: «Jo no i cjati nissune colpe! Al è ûs che us lassi un om libar pe Pasche; volêso che us lassi libar il re dai Judeus?». Alore ducj a tornarin a berlâ:

          CORO
- Non hunc, sed Barabbam! 

          Leturis - E Baraba al jere un lari! 
          CORO
(meditazion cuarte) - Vinea mea electa, ego te plantavi: quomodo conversa es in amaritudinem, ut me cricifigeres, et Barabbam dimitteres?

          Leturis - Alore Pilât al cjapà Jesus e lu fasè flagjelâ. E i soldâs a tiesserin une corone di spinis, je meterin sore il cjâf; po lu vistirin cuntune vieste purpure, e i disevin:
          CORO
- Ave Rex Judaeorum!

          Leturis - E i devin patafs. Pilât al saltà fûr di gnûf, e ur dissè: «Ve ca che us al puarti fûr, che o savedis che jo no i cjati nissune colpe». Alore al vignì fûr Jesus, che al puartave la corone di spinis e la vieste purpure. Pilât ur dissè: «Ve ca che al è l’om!». Come che lu vioderin, i pontefiçs e i ministris a vosarin:
          CORO
- Crucifige, crucifige eum!

          Leturis - A lôr ur rispuindè Pilât: «Metêtlu in crôs voaltris, che jo no i cjati colpis». I rispuinderin i Judeus:
         
CORO - Nos legem habemus, et secundum legem debet mori, quia Filium Dei se fecit.

 15         Leturis - Come che ju sintì, Pilât al cjapà ancjemò plui pôre; di gnûf al tornà dentri tal pretori e i domandà a Jesus: «Di dulà sêstu?». Ma Jesus no i rispuindè. I dissè alore Pilât: «No mi fevelistu? Non sâstu che jo o pues mandâti su la crôs, come che o pues salvâti?». I rispuindè Jesus: «Tu no tu varessis nissun podê cuintri di me, se no ti fos dât dal alt; par chest, cui che mi à metût tes tôs mans al à fat un pecjât ben plui grant». Dopo di chest, Pilât al cirive di liberâlu. Ma i Judeus a berlavin:
          CORO
- Si hunc dimittis, non es amicus Caesaris. Omnis enim, qui se regem facit, contradicit Caesari!

16           Leturis - E Pilât, sintudis chestis peraulis, al puartà fûr Jesus e si sentà in tribunâl ta chel puest che ducj a clamavin Lithòstrato, in ebreu Gàbatha. Si preparave la Pasche, cuasi la seste ore; e ur dissè ai Judeus: «Ve ca il vuestri re!». Alore chei i berlavin:
          CORO
- Tolle, tolle, cricifige eum!

          Leturis - Ur rispuindè Pilât: «Ma alore, aio di meti in crôs il vuestri re?». E i grancj sacerdots:
          CORO -
Non habemus regem, nisi Caesarem.

          Leturis - E cussì Pilât jal consegnà a lôr, par che lu meterin in crôs. Lôr lu cjaparin e lu puartarin vie.
          CORO
(meditazion cuinte) - Caligaverunt oculi mei a fletu meo: quia elongatus est a me, qui consolabatur me: videte, omnes populi, si est dolor similis sicut dolor meus. O vos omnes, qui transitis per viam, attendite et videte.

          Leturis - E Jesus, che al puartave la sô crôs, si cjatà ta chel che a clamavin Calvari – in ebraic Gòlghota -, dulà che lu meterin in crôs, lui e altris doi: un di ca e un di là, e Jesus tal mieç. Pilât, intant, al scrivè ancje il titul e lu poià parsore de crôs; e li al jere scrit: «Jesus di Nazareth, Re dai Judeus». Tancj Judeus a leierin chest titul, parcè che Jesus al fo metût in crôs tun puest dongje de citât. Al jere scrit par ebraic, par grêc e par latin. I diserin duncje a Pilât i grancj sacerdots dai Judeus:
          CORO
- Noli  scribere Rex Judaeorum, sed quia ipse dixit: «Rex sum Judaeorum» 

  20        Leturis - I rispuindè Pilât: «Ce che o ai scrit, o ai scrit». Intant i soldâts, metût Jesus su la crôs, si cjaparin lis sôs viestis e ses dividerin in cuatri parts, une par om. Po i cjaparin ancje la tuniche; no jere cuside, ma ben tiessude dute interie, di insom fin dapît. Duncje si diserin un cul altri:
          CORO
- Non scindamus eam, sed sortiamur de illa cuius sit.

          Leturis - E chest par che si compìs la scriture, che e dîs: «Si spartirin lis mês viestis e si gjavarin a sorte la mê tuniche». I militârs a faserin cussì pardabon.
          CORO
(meditazion seste) - Diviserunt sibi vestimenta mea: et super vestem meam miserunt sortem.

          Leturis - Cumò, dongje Jesus in crôs a stevin sô Mari e la sûr di sô Mari, Marie di Cleofe, e Marie Madalene. Come che Jesus al viodè sô mari e, li dongje, il dissepul che tant al amave, i dissè a jê: «Madone, ve ca to fi». Po i dissè al dissepul: «Ve ca tô mari». E di chel moment il dissepul la tignì cun se. Dopo, za che al saveve ben che al jere stât fat dut par che si compìs la scriture, Jesus al dissè: «O ai sêt!». Al jere li dongje un vâs plen di asêt; e i soldâts a ‘ndi jemplarin une sponze e le invuluçarin sù tune cane di yssòpo, par po metije su la bocje. Ma come che Jesus al ve cjolt l’asêt, al dissè: «Al è dut finît!». E cul cjâf pleât di une bande, al spirà.
          CORO (meditazione settima) - Tenebrae factae sunt, dum crucifixissent Jesum Judaei; et circa horam nonam exclamavit Jesus, voce magna: «Deus meus, et quid me dereliquisti? ». Et inclinato capite, emisit spiritum. Exclamans Jesus voce magna, ait: «Pater, in manus tuas commendo spiritum meum».

 


 ESTRATTO AUDIO DELL'ULTIMO QUADRO

          Leturis - Alore i Judeus, za che e jere la Parasceve, par che no restassin in crôs i cuarps di sabide (e chê e jere une grande sabide), a prearin Pilât che ur fossin rotis lis gjambis par menâju vie. Duncje i soldâts a lerin a rompi lis gjambis sigûr al prin e a chel altri che al jere stât metût in crôs cun lui. Ma come che a rivarin dongje di Crist, e lu vioderin za muart, no i romperin lis gjambis a lui; un dai soldâts i sbusà il cuestam cuntune piche: e di colp a vignirin fûr sanc e aghe. Cui che al viodè al puartà la sô testemoneance, e la sô testemoneance e je vere; e chel al sa di vê dit il vêr, parcè ancjemò voaltris i crodês. E di fat, chestis robis a son sucedudis pardabon, par che si compìs la scriture: «No i romparan i vues a lui». E une altre scriture e dîs: «A cjalaran sù par viodi cui che a àn impirât».
          CORO
- Post haec autem rogavit Pilatum Joseph ab Arimathea, eo quod esset discipulus Jesus, occultus autem propter metum Judaeorum, ut tolleret corpus Jesu. Et permisit Pilatus. Venit ergo, et tulit corpus Jesu. Venit autem et Nicodemus, qui venerat ad Jesum nocte primum, ferens mixturam myrrae et aloẽs, quasi libras centum. Acceperunt ergo corpus Jesu, et ligaverunt eum linteis cum aromatibus, sicut mos est Judaei sepelire. Erat autem in loco, ubi crucifixus est, hortus : et in horto monumentum novum, in quo nondum quisquam positus fuerat. Ibi ergo propter Parascevem Judaeorum, quia iuxta erat monumentum, posuerunt Jesum.

Voltade in furlan dal origjinâl in «volgare fiorentino» dal Cincent
di bande de Societât Filologjiche Furlane (2009).
   


...alla fine gli applausi del pubblico...



 ESTRATTO DALL'INTERVENTO DEL SINDACO


-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

 IL PROGRAMMA

Carlino, 23 Marzo 2012
Nel quadro dei festeggiamenti del 3 Aprile Fieste dal Friûl,
"Passion di Crist contade di Zuan"
 Gruppo Polifonico "Claudio Monteverdi" di Ruda
Direttore da
Matjaž Šček - Voce recitante di Andrea Zuccolo
 

01 0.36 Passio Domini Nostri Jesu Christi... (Coro solo)
02 1.09 In chê volte, Jesus cui siei dissepui...
03 0.45 Jesus i rispuindè: «O soi jo»...
04 4.26 Al rispuindè Jesus: «Us ai dit che o soi jo...
05 2.35 Simon Pieri i leve daûr a Jesus...
06 1.31 Chel i dissè di no: «No che no soi un so dissepul!»...
07 0.45 Intant a menarin Jesus de cjase di Caifa tal pretori...
08 0.29 Ma a lôr ur dissè Pilât: «Cjapaitlu voaltris...
09 3.01 Dut chest, par che la peraule di Jesus si compìs...
10 2.29 Alore Pilât al jentrà da gnûf tal pretori,
11 0.59 E Baraba al jere un lari...
12 0.38 Alore Pilât al cjapà Jesus e lu fasè flagjelâ.
13 0.53 E i devin patafs. Pilât al saltà fûr di gnûf...
14 0.51 A lôr ur rispuindè Pilât: «Metêtlu in crôs voaltris...
15 1.37 Come che ju sintì, Pilât al cjapà ancjemò plui pôre...
16 0.47 E Pilât, sintudis chestis peraulis...
17 0.24 Ur rispuindè Pilât: «Ma alore, aio di meti in crôs...
18 2.58 E cussì Pilât jal consegnà a lôr...
19 1.40 E Jesus, che al puartave la sô crôs...
20 1.05 I rispuindè Pilât: «Ce che o ai scrit, o ai scrit»...
21 1.11 E chest par che si compìs la scriture, che e dîs...
22 4.55 Cumò, dongje Jesus in crôs a stevin sô Mari...
23 6.40 Alore i Judeus, za che e jere la Parasceve...